Papura în doi: nu deschide ușa!

Am înțeles demult că suntem o familie de dubioși, dar cu fiecare sonerie neașteptată, mi se confirmă acest lucru.

Cum stă treaba: la noi, sună la ușă doar administratorul, ca să citească apometre/contor. În afară de asta, orice mișcă pe lângă ușă, ciocăne sau sună, este o sursă de panică internă pentru mine și pentru fratemiu.

Episoadele cu străinii de la ușă decurg cam așa: omul respectiv sună. Eu dau laptopul pe mute în secunda doi. În secunda trei, mă duc la fratemiu în cameră ca să-l anunț că s-a produs inevitabilul: e cineva la ușă. Fratemiu mă dă sumbru la o parte, înaintează solemn spre ușa apartamentului și înlătură bereta de militar de pe vizor (care funcționează ca o chestie de acoperit). Privește îndelung, ca printr-o lunetă, plasează strategic bereta înapoi pe vizor și apoi dă verdictul: ”Nu știu cine e. Are în mână o mapă!” (traducere: ăia care vin și cer bani pentru copiii triști), ”Era o tanti bătrână, dar n-avea haine de casă pe ea, deci nu era din bloc.” (traducere: ăia care vin să-ți vândă produse naturiste), ”Niște copchile cu geci roz.” (traducere: cine căcat le-a deschis la interfon?).

În rest, reușim cu brio să evităm contactul cu popa de Bobotează și Ajun…de vreo 5 ani așa, per total. Problema cu popii e că nu se dau bătuți, vor să te miluiască de păcate neapărat! Au o listuță și bifează care apartament din parohie a rămas plin de păcate și care a fost curățat la fiecare sărbătoare. Ăia care se curăță frecvent, primesc un discount de acatist. Nu știu cum e cu promoțiile la ei.

Dar ce vreau să zic eu e că pe popă trebuie să-l eviți cu tact: dacă pe ușa blocului scrie că sâmbăta între 9:00 și 13:00 se prezintă să te măture cu busuiocul, fii sigur că va veni între 8:00 și 14:00 și fii și mai sigur că se va prezenta și a doua zi: *sonerie* sonerie insistentă* sonerie furioasă* bătăi în ușă* bătăi în ușă cu pumnul* bătăi în ușă cu picioarele* Alooo! Bună ziua! Știu că sunteți acolo! Ați rămas singurii nesfințiți de pe scară! Haideți, deschideți sau vă bag tămâie pe sub ușă!”. Da’ popa nu știe că noi am acoperit gaura din prag și nu-i mai merge figura. Și uite așa, rămânem plini de păcate de ani buni. Îl lăsăm pe popă să-și facă spectacolul la ușă cât ne uităm cu rândul pe vizor, după care ne întoarcem la cele lumești.

Cu recensământul nici nu mai zic. Sunt sigură că popa i-a dat un hint ăluia cum că am fi atei, dar în cele din urmă o să ne rezolve și să ne bifeze la recensământ direct boși de boși de credincioși. Că Dumnezeu e mare și ne-om da și noi pe brazdă!

Anunțuri

Posted on Noiembrie 10, 2012, in Cronici Crângășiene, Papura-n doi. Bookmark the permalink. 1 comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: