Lipie iraniană

Acestea sunt lipii iraniene și un nene iranian care le cară. Nu preau au nimic de-a face cu povestea, da am vrut să vi le arăt.

Am fost ieri în cartier la mine să-mi fac o legalizare la un notariat. M-am aștezat cuminte în colț pe scaun și am așteptat. Vă spun de pe acum că n-am făcut nici o legalizare, pentru că trebuia să mă duc cu o oră jumătate înainte de terminarea programului să anunț că vreau una…și eu m-am dus fix cu o ora înainte. Dar eu nu știam aceste lucruri în momentul în care m-am așezat pe scăunel.

Dar vă spun că a meritat să aștept acolo ca să fiu dezamăgită, pentru că am trăit un moment de film.

Venise tanti ajutor de notar (presupun că are un nume profesia asta, dar mi-e lene să investighez) cu un act terminat și-l înmânează unui cuplu care stă pe scaun. Tipul ia actul, se uită perplex la el și dă din cap că-i de acord. Și tanti ajutor de notar își dă seama că a uitat ceva extrem de important: ”Dar dumneavoastră știți să vorbiți limba română, nu? Știți să citiți, nu?”. Moment în care tipul se întoarce spre tipa de lângă el și o sparge pe…iraniană (am aflat mai târziu). Apoi, în peisaj mai apare un nene bătrân, cercetează situația și zice că nu, că băiatu știe ”să vorbește”, dar n-are facultate.

Tanti ajutor de notar se hiperventilează și îl pune pe tipul tânăr iranian să-și citească actul în limba română. Ăsta vorbește în continuare în iraniană și nu înțelege, se uită pe foaie și încearcă primele două cuvinte ”Acist a-a-a-act”…da, nu ieșea nimic. Tipa de lângă el spune că a venit ea să le citească în română, că ei amândoi nu știu să citească. Nenea bătrân iranian spune că el e de 25 de ani în România și nu știe decât ”să vorbește” (chiar insista cu acest verb) nu să și scrie.

Tanti ajutor de notar e roșie și lucioasă deja. Le explică situația: pe act trebuie să scrie că nu cer translator autorizat, dar asta dacă omul e de altă cetățenie, dar poate citi în fața notarului în limba română. Dacă nu, trebuie să vină cu translator autorizat de mânuță.

Băăăi, deci circ, circ a fost. Nenea bătrân iranian tot o dădea cu ”EU DE 25 DE ANI STAU ÎN ROMÂNIE! EU ȘTIE DOAR SĂ VORBEȘTE, NU SĂ SCRIE!”. Tanti ajutor de notar se agita. A apărut tanti notar în peisaj cu ”Ce-i cu gălăgia asta?”. Le-a mai explicat și ea o tură. Le-a luat actul dintre dejte și i-a trimis acasă, să vină înapoi cu un translator de mânuță.

S-a liniștit toată lumea, au ieșit ăștia pe ușă…iar după câteva secunde, nenea bătrân iranian s-a întors în camera de așteptare. S-a uitat amenințător la mine și încă două tipe care așteptau acolo, a îndreptat arătătorul spre noi și l-a rotit așa prin cameră, să ne acopere pe toate și face: ”M-ați ascultat ce spus! Știu”. Așa că am zis că e mai safe să vă povestesc și vouă, să fim mai mulți care ”am ascultat ce spus” și să ne linșeze pe toți, în caz de ceva.

Anunțuri

Posted on August 28, 2013, in Cronici Crângășiene. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: